Înălţarea Domnului sau Ispasul

Înălţarea Domnului, Ziua Eroilor sau, în credinţa populară, Ispasul sau Paştele Cailor se sărbătoreşte la 40 de zile după Înviere, în joia din a şasea săptămână de după Paşti.


La 40 de zile de la Pasti, pe 9 iunie, credinciosii ortodocsi sarbatoresc Inaltarea Domnului Iisus Hristos.

Trei evenimente (Invierea, Inaltarea si Pogorarea Duhului Sfant), cu multiple semnificatii si consecinte, reprezinta punctele centrale ale "lucrarii Mantuitorului".

Prin intermediul acestui model, lumea oamenilor si lumea lui Dumnezeu nu mai sunt atat de indepartate una de alta. Am putea spune, intr-un fel, ca de Inaltare, Dumnezeu se impaca cu oamenii. Tocmai pentru a proba importanta acestei sarbatori, se obisnuieste reluarea, in aceasta zi, a unor ritualuri specifice Pastilor - Se sacrifica miei, se fac cozonaci si se inrosesc oua.

ISPAS-ul și sufletele rătăcitoare

In paralel cu aceasta sarbatoare crestina, in popor este celebrat, tot in aceasta zi, Ispasul, ocrotitorul lanurilor de grau, dar si al naturii inverzite. Numele se pare ca provine de la un personaj care a fost partas la Inaltarea Domnului. In ajunul Ispasului se faceau pomeni pentru sufletele celor morti. La sate exista credinta ca, de Inaltare, sufletele mortilor se ridicau la cer. Pentru a le castiga bunavointa, femeile pregateau cosuri cu paine, branza, ceapa, dar si vin, care erau apoi impartite. Exista superstitia conform careia, in cazul nerespectarii acestui obicei, sufletele mortilor nu ar mai putea sa se inalte la cer, ramanand captive pe pamant, transformandu-se in moroi.


LEACURI. Tot in popor exista credinta ca de Ispas infloreste alunul, ale carui flori reprezinta ingrediente importante in leacurile de dragoste.

RITUaL. In unele zone se desfasoara o adevarata procesiune, ce are rolul de a asigura recolte bogate. La acest ritual participa cele mai frumoase fete din sat imbracate in haine albe (ca niste adevarate mirese), purtand pe cap coronite din spice de grau verde. Insotite de feciorii din sat si de lautari, ele trec prin lanul de grau dansand si cantand. La sfarsit, coronitele de spice sunt asezate langa troitele de la rascrucea drumurilor. De cele mai multe ori, dupa slujba de la biserica, preotul binecuvanteaza cu apa sfintita holdele.

In calendarul agricol, Ispasul este ultima zi in care se mai pot semana plante, in special porumbul.

Si tot de Ispas, la sate se organizeaza balciuri si targuri, ocazie cu care se pot vinde diferite produse din lut sau din lemn.


Înălţarea Domnului - Ce trebuie să facem să ne meargă bine?

Înălţarea Domnului, Ziua Eroilor sau, în credinţa populară, Ispasul sau Paştele Cailor se sărbătoreşte la 40 de zile după Înviere, în joia din a şasea săptămână de după Paşti.

Praznicul Înălţării Domnului reprezintă momentul final al activităţii pământeşti a Mântuitorului Iisus Hristos, fiind condiţia trimiterii în lume a Duhului Sfânt, prin intermediul căruia Hristos este prezent în mijlocul creştinilor până la sfârşitul veacurilor.
Cele mai multe obiceiuri din această zi sunt cele legate de cei plecaţi dintre cei vii.
Astfel, vechiul credinţe populare spuneau că, în drumul către cer, unele din sufletele morţilor ar fi rămas pe pământ şi s-ar fi transformat în strigoi, creând probleme animalelor dar şi oamenilor.
Din acest motiv, de Înălţare erau practicate ritualuri magice de apărare, respectiv culegerea de plante despre care se spunea că alungă duhurile rele, cum sunt leuşteanul, alunul sau paltinul, precum şi sfinţirea acestora. De asemenea, se spune că e bine dacă oamenii şi animalele se ating cu ramuri de leuştean.

Tot în această zi se fac multe pomeni pentru morţi iar mormintele sunt împodobite cu flori şi frunze verzi.


Potrivit calendarul popular, sărbătoarea Înălţării Domnului se ţine de teama grindinei, lupilor, accidentelor.

În această zi nu se fac slujbe cu botez afară pentru belşugul holdelor iar oamenii se salută cu “Hristos s-a înălţat”, ”Adevărat s-a înălţat”.

De Înălţare, oamenii sunt veseli, se bat cu leuştean şi-l poartă la brâu, să fie apăraţi de strigoi.

În această zi nu se dă din casă foc şi nici sare şi nu se mai seamănă că nu rodeşte.

Tot de Înălţare, se pun în casă şi la poartă frunze verzi care vor fi bune de leac şi se dau pomeni (azimă caldă, ceapă verde, rachiu), spunându-se că “sufletele străbunilor pleacă spre cer”;

De înălţare, încep să se taie mieii, femeile dau lapte cu păsat iar ciobanii primesc un caş şi uneori un miel.

Galerie foto
Statistici articol
Dacă ți-a placut, dă-i o notă !
Număr vizualizări articol: 218
Vremea
Comentarii

Vremea in Bucovina