Incondeiatul Oualor in Bucovina

Incondeiatul Oualor in Bucovina

Festivalul Ouălor Încondeiate de la Moldoviţa


An de an, la Moldoviţa, una dintre comunele din zona de munte a judeţului Suceava, unde românul e frate cu codrul, iar frumuseţea naturii se regăseşte şi în caracterul oamenilor, are loc un eveniment care aduce în faţa vizitatorilor adevărate minuni create de gospodinele din Bucovina, cu multă migală, dăruire, dar mai ales cu suflet.

Festivalul Ouălor Încondeiate, ajuns la cea de-a IX-a ediţie, s-a desfăşurat chiar în Duminica Floriilor, când se sărbătoreşte Intrarea Domnului în Ierusalim.

Bijuteriile din coajă de ou

O întreagă lume, plină de simboluri arhaice, cu mesaje transmise din generaţie în generaţie, se ascunde în minunatele modele şi culori ale ouălor încondeiate.

Crucea pascală şi Învierea Domnului, Lumina Învierii, 40 de plini – câte un bumbişor pentru fiecare din zilele Postului Paştelui, soarele, brâul Maicii Domnului, frunza de stejar, conul de brad – unicat în cadrul expoziţiei, spicul de grâu, steaua, calea rătăcită – un drum şerpuitor, fără început şi fără sfârşit, care învăluie oul pe toate părţile, ca o iluzie optică, cârligul ciobanului, grebla, cireşica şi muşeţelul sunt doar câteva dintre modelele care împodobesc cojile de ouă lucrate de Victoria Fundiur, de loc din Ulma.

Sunt cele mai vechi modele tradiţionale, învăţate de la bunicii săi, care le-au transmis părinţilor săi, apoi către ea, acum fiind preluate de fiica sa, în vârstă de 21 de ani, care duce cu mândrie mai departe aceste tradiţii transmise din generaţie în generaţie.

Secretul unei lucrături atât de fine, care concurează cu succes uimitoarea artă chineză a picturii pe bob de orez, este un instrumentul tradiţional numit chişiţă, adică o bucăţică de lemn cu un vârf de metal în capăt, cu care aplică un strat subţire de ceară topită, după un anumit model.

Ouă de diferite dimensiuni, de la cele minuscule, de prepeliţă, la cele normale, de găină, uriaşele ouă de gâscă ori giganticele ouă de struţ, ceara naturală de albine, culorile – de multe ori obţinute din ingrediente naturale, ca pe vremea străbunilor, chişiţa şi multă răbdare, dar şi talent artistic, sunt ingredientele din care apar aceste minunate bijuterii, atât de fragile, fizic, dar atât de puternice ca simbolistică şi frumuseţe.

Cele trei graţii - arta ouălor încondeiate, arta gătitului şi creaţiile tradiţionale

Anul acesta, chiar dacă festivalul din Moldoviţa a avut o concurenţă foarte puternică în cel de la Ciocăneşti, localitate cu renume în acest domeniu, printr-o neinspirată decizie ambele evenimente fiind programate în aceeaşi zi şi la aceleaşi ore, numărul concurenţilor a fost mai mare ca niciodată.

Aproape 60 de expozanţi s-au prezentat cu creaţiile proprii şi s-au înscris la concursul care se organizează pe trei secţiuni - ouă încondeiate, gastronomie şi artă tradiţională, după cum ne-a precizat Mugurel Balabasciuc, reprezentantul Primăriei Moldoviţa, care s-a ocupat de organizarea evenimentului.

Aşa se face că, pe lângă frumuseţea ouălor încondeiate, vizitatorii au putut admira dar şi gusta fel de fel de preparate culinare de post – sărmăluţe în foi de varză, ciupercuţe călite, zacuscă, fasole bătută, copturi bine crescute şi rumenite, ce te îndemnau să le rupi şi să muşti din ele cu acea poftă pe care o aveai când scotea mama cozonacii şi plăcintele calde din cuptor, dar şi numeroase preparate din peşte (fiind dezlegare la peşte) – păstrăvi afumaţi, peşte cu mămăliguţă, peşte marinat.

La fel de interesante s-au dovedit a fi şi creaţiile tradiţionale prezentate de expozanţi, de la frumoase lucrături în lemn, la ţesături măiestre.

„Mulţumim tuturor celor care ne sunt alături la acest frumos eveniment – ediţia a IX-a a Festivalului Ouălor Încondeiate. Mă bucur că în Moldoviţa se face o activitate frumoasă, tradiţională, îmi doresc ca festivalul să fie păstrat mulţi ani de acum înainte”, a spus primarul comunei Moldoviţa, Traian Iliesi, care le-a solicitat celor prezenţi să ţină un moment de reculegere pentru un prieten al comunei şi un susţinător al festivalului, Valeriu Ştefan, care a încetat din viaţă în noaptea de vineri spre sâmbătă.

„Dacă nu s-ar fi întâmplat asta, ar fi fost prezent aici, în mijlocul nostru”, a adăugat Traian Iliesi, pomenindu-l pe omul de presă ieşean care a încurajat mereu organizarea acestei manifestări, fiind un iubitor de tradiţii.

Pentru că arta încondeierii ouălor a apărut în strânsă legătură cu simbolistica religioasă a vopsirii acestora, la începutul manifestării a avut loc şi o scurtă slujbă religioasă de sfinţire, preotul stropind apoi cu apă sfinţită toate exponatele, dar şi pe cei prezenţi la manifestare.

Tradiţiile şi obiceiurile huţule, transmise din generaţie în generaţie

Importanţa organizării acestui eveniment, care, deşi a devenit unul de tradiţie, nu s-a prea bucurat de sprijin din partea celor care ar fi putut contribui financiar, astfel încât măcar premiile oferite participanţilor să nu fie doar câte o diplomă, a fost subliniată de unul dintre invitaţi, scriitorul Casian Balabasciuc: „Acest eveniment nu este un simplu târg, o expoziţie oarecare, ci un moment de reuniune spirituală a comunităţii locale. Comunitatea huţulă din Moldoviţa s-a remarcat întotdeauna prin tradiţii şi obiceiuri, prin transmiterea acestora de la generaţie la generaţie. Acesta este şi rolul nostru, al celor de azi, să transmitem celor de mâine lucruri frumoase, cum ar fi felul în care se ascultă o rugăciune, felul în care se încondeiază un ou sau se sculptează o lingură, felul în care se poartă o haină naţională, moştenită din străbuni. Toate acestea şi multe altele le veţi admira şi astăzi aici. Mulţumim lui Dumnezeu că am ajuns în pace să prindem şi Floriile din acest an, ca să ne bucurăm de frumosul pe care-l avem printre noi”.

Cunoscuta şi apreciata creatoare de ouă încondeiate Lucia Condrea, considerată sufletul festivalului, pe care l-a organizat alături de Primăria Moldoviţa, şi-a exprimat bucuria de a vedea atât de mulţi expozanţi, în condiţiile în care un festival cu aceeaşi tematică s-a organizat în aceeaşi zi, într-o localitate din aceeaşi zonă de munte.

„Festivalul Ouălor Încondeiate prilejuieşte pentru a noua oară mărturia localnicilor pentru talent şi hărnicie, pentru armonie şi datini. Deja consacrată, manifestarea noastră adună, pe lângă priceputele gospodine din localitate, multe alte talente din vecinătăţi, iubitori de artă şi simţitori ai sfinţeniei pământului românesc”, a spus prezentatorul evenimentului, Daniela Duprii, cântăreaţă de muzică populară din Moldoviţa.

Imediat după deschiderea oficială, membrii juriului - Lucia Condrea, Casian Balabasciuc, Mihaela Buculei, Mugurel Balabasciuc, Viorel Varvaroi şi Daniela Duprii - au şi mers în sală, pentru a da note exponatelor, timp în care tinerele talente locale au susţinut un frumos program artistic, cu muzică tradiţională religioasă, dar şi populară.

Remarcabilă este şi iniţiativa unor tineri din comună – Grupul Local de Tineret Golden Star - care, din vânzarea produselor create de ei, vor duce pachete cu bunătăţi, dar şi haine unor copii pentru care soarta a fost mai puţin darnică.

Ouăle decupate şi caseta cu surprize

Remarcabile ca lucrătură şi ingeniozitate s-au dovedit a fi ouăle decupate realizate de Aurelia Tincuţa Toma, adevărate opere de artă, rodul a multe ore de muncă.

În mâinile sale, ouăle de struţ au devenit când o icoană a Maicii Domnului, când o grădină de trandafiri, când un lan de flori de câmp.

Ouăle de gâscă şi cele de găină, perforate minuţios, s-au încărcat de modele tradiţionale, precum cele de pe ia bucovineană, sau au devenit un fel de macrameu, de un alb uimitor, atât de delicat lucrat, încât ţi-e şi teamă să te uiţi spre ele mai apăsat, să nu sfărâmi fragila coajă din care au fost făcute.

Dar surprizele făcute vizitatorilor nu s-au oprit aici, pentru că, unele din aceste bijuterii artistice au devenit, la rândul lor, casetă de păstrare pentru alte bijuterii, mai mici, făcute din acelaşi material fragil. La fel cum din celebra Matrioşka ies alte păpuşi, mai mici, din ouăle de struţ, care se deschid precum o casetă de bijuterii, răsar alte ouă filigranate, mai mici, mai delicate, care te fac să îţi ţii respiraţia, să nu le atingi nici măcar cu o adiere.

Grădina din găoace

Curcubeul culorilor revărsate pe ouăle încondeiate care fermecau privirile la expoziţia-concurs de la Moldoviţa a fost completat, la standul unei femei din Demăcuşa, de verdele crud al grâului încolţit.

În vreme ce unii au pus în valoare ouăle încondeiate în fel de fel de coşuleţe, pe un pat de muşchi de pădure, pe ştergare tradiţionale, în cuibare de găini, Veronica Loba le-a încadrat într-o grădină făcută din găoace de ouă vopsite.

Femeia, care de peste 40 de ani lucrează ouă încondeiate, aşa cum a învăţat singură, a dat o nouă utilizare ouălor care s-au spart în migălosul proces de producţie, care durează şi câte două-trei ore pentru un singur ou de găină.

Statistici articol
Dacă ți-a placut, dă-i o notă !
Număr vizualizări articol: 562
Vremea în Moldovița
Hartă Incondeiatul Oualor in Bucovina

Comentarii

Vremea in Bucovina