Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc

Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc

Bijuteria de lemn din Capu Satului


Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc, cunoscută și ca Biserica de lemn din Capu Satului, este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1855-1858 în cartierul Capu Satului aflat în partea de est a municipiului Câmpulung Moldovenesc din județul Suceava. Edificiul religios se află localizat pe Strada Vasile Cârlova, fiind înconjurat de cimitirul cartierului Capu Satului, și are hramul Nașterea Maicii Domnului, sărbătorit la data de 8 septembrie. Anterior, pe locul actualei biserici s-a aflat o altă biserică de lemn, cu același hram, care a fost construită în anul 1751.

Comoara haiducului

Iniţial, locuitorii din Capu' Satului, astăzi un cartier al oraşului Câmpulung Moldovenesc, au cerut slobozenie stăpânirii austriece să ridice o biserică de zid. N-au căpătat aprobare, aşa că au recurs la cel mai la îndemână material - lemnul, ridicând, însă, o biserică monumentală ca proporţii. Lăcaşul s-a înălţat pe locul vechii bisericuţe de lemn.

Construcţia s-a realizat între anii 1855-1857, pe cheltuiala soţilor Maria şi Ioniţă Dominte Şalvari de la Fundu Moldovei.

O frumoasă legendă spune că cei doi ctitori, Ioniţă şi Maria, ar fi primit în păstrare nişte bani, de la un haiduc, care apoi n-a mai venit să-i recupereze. Cei doi, ajunşi la bătrâneţe, au rămas cu banii şi s-au gândit că cel mai indicat ar fi să-i doneze undeva, la o biserică. Se presupune că iconostastul acestei biserici ar fi fost cumpărat cu acei bani.

Crucea de pe semiluna otomană

Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc este construită în totalitate din bârne de brad. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri ignifugate. Edificiul are un acoperiș din tablă vopsită în culoarea portocalie, cu trei turle octogonale deasupra altarului, naosului și pronaosului. Crucile de pe turle sunt înfipte în câte o semilună, ca simbol al luptei românilor împotriva turcilor.

Prima biserică, din secolul 18

Prima biserică din această zonă a fost construită în anul 1751, din inițiativa preotului Petre Șandru, împreună cu vornicul Nicolae Cogălniceanu și cu Grigore Piticar, pe un teren donat de epitropul Vasile Hurghiș. Acest lăcaș de cult era din lemn și avea dimensiuni mici, iar hramul bisericii era „Nașterea Maicii Domnului”. Biserica este atestată pentru prima dată în diata (testamentul) lui Ion Flam din 1752 prin care acesta își lăsa averea copiilor săi. Primele case au fost construite în partea de est a orașului actual Câmpulung Moldovenesc, în zona numită Valea Caselor. După cum consemna preotul Vasile Mândrilă, paroh al Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” (1793-1816), în condicile matriciale de la 1802, această zonă era vatra Câmpulungului Moldovenesc, ea fiind cunoscută astăzi sub denumirea de Capu Satului.

Preotii care au slujit biserica din Capu Satului
Cronicile parohiei atestă ca slujitori ai acestei biserici pe următorii preoți:

Petre Hasnăș – paroh în jurul anului 1786;
Ștefan Mândrilă – paroh până după 1789;
Vasile Mândrilă – paroh din 1793 până la 13 iulie 1816; a păstorit aici până la moarte;
Simion Mândrilă – paroh între anii 1816 și 1844; era fratele preotului Vasile Mândrilă, a păstorit și el până la moarte;
în perioada 1844-1847 au funcționat ca administratori preoții Ioan Mândrilă – fiul preotului Simion Mândrilă, administratorul bisericii din Zaharești, Gheorghe Cocinschi – preot la Biserica „Nașterea Mântuitorului” din Câmpulung, Ion Dașchevici – parohul Bisericii „Sfântul Nicolae” din Câmpulung și Gheorghe Ciupercovici – parohul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung;
Vasile Popescul – administrator din decembrie 1847 până în decembrie 1848; a fost transferat apoi ca paroh la Gura Sadovei;
Gheorghe Ciupercovici – administrator din ianuarie 1849 până în decembrie 1854; a funcționat în paralel și ca paroh al Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung.
Ca urmare a creșterii populației, mica biserică de lemn a devenit neîncăpătoare și atunci obștea a hotărât să construiască o biserică mai mare, iar biserica veche să se desfacă și să se dăruiască comunității ortodoxe din Bucșoaia. Astfel, la 18 mai 1855, după săvârșirea unei liturghii de către parohul Teodor Ianovici, cu participarea majorității enoriașilor, vechea biserică a fost desfăcută și strămutată.
Noua biserică a fost ridicată pe locul celei vechi în perioada 1855-1857. Ea a fost construită tot din lemn și era mai încăpătoarea decât cea veche. O contribuție importantă la construirea acestei biserici a avut-o Ioniță Dominte Șalvariu din Fundu Moldovei, acesta fiind considerat ctitor atât în decretul de sfințire din 1858, cât și în Șematismul Arhiepiscopiei Cernăuților din 1908. Pe lângă acesta, au contribuit în măsură mai mică și enoriașii Parohiei „Nașterea Maicii Domnului”. Printre aceștia, s-a remarcat enoriașul Elie Popescu-Dorneanul și soția sa, Paraschiva, care au donat policandrul cel mare, o clopotniță de lemn și 300 de florini.

Biserica a fost sfințită la 5 mai 1858, de sărbătoarea Sf. Mucenițe Irina, de către arhimandritul Artemon Bortnic, starețul Mănăstirii Putna și trimis al episcopului Eugenie Hacman al Bucovinei. În decretul de sfințire este menționat Ioniță Dominte Șalvariu drept ctitor al lăcașului de cult, fiind evidențiată și activitatea unor parohieni.

În timpul păstoririi preotului Nicolai Prodanciuc (1868-1900) s-a construit o casă parohială pe un teren cumpărat de la Paraschiva, văduva lui Vasile Tiță Corlățan, s-au efectuat reparații ale bisericii, s-au acoperit din nou cu draniță biserica și clopotnița (în 1880) și s-a înzestrat parohia cu mai multe terenuri (unele cumpărate și altele donate de credincioși).
Parohul Teodor Giosan a renovat biserica, pictând-o și înzestrând-o cu obiectele de cult necesare, cu sprijinul financiar al enoriașilor și a preotului Axel Baver din Germania. În perioada 2001-2009 preotul Giosan și inginerul Alexandru Șandru-Alboi au construit pe Strada Izvorul Alb o biserică cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, care este filie a Parohiei „Nașterea Maicii Domnului”.

Cruci de piatra de peste 100 de ani

În curtea bisericii, înspre sud-vest, au fost amplasate două cruci de piatră.
O primă cruce s-a ridicat în anul 1901; pe corpul său se află următoarea inscripție: „ACEASTĂ cruce sau făcut spre premărirea lui D-deu de EPITropii sfintei Bisericei acestiea Niculai Vranău, Vasile Tiță, Ion Timu, Niculai Lihaci, Toader Ciupărcă, Ion Alboi, Grigori Nisioi, Ion Liontieș, Scridon Timu, Nicolai Nisioi, Ilie Mândrilă, Chirilă Marticari 1901”;
A doua cruce s-a ridicat în anul 1956; pe corpul său se află următoarea inscripție: „Ridicati-sa această cruce ân slava lui Dumnezeu de către slujitorii, epitropii și consilierii acestei biserici: pr. Valerian Ghenghea, pr. Nicolae Pentelescu, ca. Gheorghe Prelipcean, epitropii Leon Sfarghieu, Petru Timu, Toader Burduhos, consilieri Ștefan Tudurean, Gheorghe Dominti, Aurel Gînscă, Laurenti Nisioi, Zaharie Gînscă, C-tin Alboi Șandru, Grigorie Țaranu, Niculai Erhan, supl. Moniga Bonifate, «palamar» N-lai Gramadă. Anul D-lui 1956”.
Biserica este înconjurată de un cimitir vechi. În apropierea absidei altarului se află mormintele unora dintre preoții care au slujit la această biserică, iar în apropierea peretelui sud-estic sunt mai multe cruci de piatră ale unor enoriași decedați în secolul al XIX-lea, unele dintre ele având inscripții cu caractere chirilice.

Arhitectura Bisericii de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc

Monumentul are formă de cruce (plan triconc), cu absidele laterale și absida altarului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși: una pe latura de vest, una pe latura vestică a pridvorului și alta în peretele sudic al altarului.

În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă poligonală și a fost atașat pe latura sudică a pronaosului, având o intrare separată de cea în pronaos.

Catapeteasma este sculptată în lemn și bogat ornamentată, având o zugrăveală foarte frumoasă. Ea a fost confecționată înainte de anul 1845, fiind dăruită bisericii de către Ion Dominte Șalvar și soția sa, originară din Fundu Moldovei.

Chiar dacă iniţial biserica nu fusese pictată în interior, felul în care se prezintă astăzi îi sporeşte şi mai mult graţia şi farmecul. „La interior era tencuită şi zugrăvită cu cruciuliţe, iar pe pereţi existau icoane. Noi am optat pentru o pictură caldă, care să se potrivească lemnului. Aceasta a fost realizată de pictorul Vasile Carp, în tehnica frescă, în 1997“, povesteşte părintele Teodor Giosan.

Tezaurul din Casa Domnului


Un element cu totul remarcabil este iconostasul, datat, aşa cum arată înscrisurile parohiei, la 1844 şi realizat la Cernăuţi. Poleită în foiţă de aur, cu o cromatică odihnitoare şi plăcută, catapeteasma păstrează icoanele originale, de mare valoare. Tot în interior se remarcă amvonul şi cafasul. De asemenea, o altă particularitate o reprezintă consolele, vizibile şi în interior.

Din patrimoniul lăcaşului de lemn ce poartă, iată, 155 de ani de istorie în spate, fac parte icoane, cărţi şi odoare bisericeşti foarte vechi, dar şi proiectul original al bisericii. „Pentru mine este biserica de suflet. Aici am deprins taina preoţiei. Sunt conştient că eu nu sunt decât un mic pion în istoria acestei biserici şi am vrut să mă ridic în mică parte la înălţimea slujitorilor săi“, a subliniat pr. Teodor Giosan, primul paroh de-al locului de după 100 de ani, un spirit luminat care şi-a pus sufletul, mintea şi inima în slujba comunităţii pe care o păstoreşte.

Documentul de sfinţire al bisericii este semnat de episcopul Eugen Hacman, care a dăruit bisericii şi un chivot argintat, păstrat şi astăzi în altar. Slujba de sfinţire a avut loc, conform documentelor de arhivă ale parohiei, la 5 mai 1858 şi a fost oficiată de arhimandritul Artimon, de la Mănăstirea Putna, trimisul episcopului Eugen Hacman.

Singura biserică din ţară cu diaconicon în jurul altarului

Monumentalul lăcaş de lemn de la Câmpulung Moldovenesc nu se remarcă doar prin frumuseţea ansamblului. Este şi deţinătorul unor elemente ce-i conferă unicitate în spaţiul românesc: diaconiconul este construit în jurul altarului (ca un culoar), iar ca mărime şi deschidere este cea mai mare biserică de lemn din ţară. În diaconicon, care a fost lăsat nefinisat încă de la început, se poate observa foarte bine felul în care sunt îmbinate bârnele de brad la colţuri, precum şi faptul că lemnul a fost cioplit la mână.

De treceţi prin Bucovina, nu rataţi ocazia de a vizita biserica de lemn de la Cîmpulung Moldovenesc. Veţi descoperi nu doar o preţioasă mărturie a civilizaţiei lemnului, ci şi un loc de permanentă sărbătoare a sufletului, unde se pot învăța memorabile lecţii despre tradiţie, trecut şi identitate.

Cosmin ROMEGA

surse documentare: Wikipedia.org, doxologia.ro, Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc

Galerie foto
Statistici articol
Dacă ți-a placut, dă-i o notă !
Număr vizualizări articol: 367
Vremea în Câmpulung Moldovenesc
Hartă Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc

Comentarii

Vremea in Bucovina